Am ramas insarcinata la 15 ani

Share Button

Pentru mine si prietenul meu, a fost „prima data”…

La 16 ani si jumatate am devenit mama unei fetite.  Povestea incepe intr-o dupa-amiaza de august. Eu cu prietenul meu, nu stiam cu adevarat ce facem, era pentru prima data …

Trei luni mai tarziu ne-am despartit. Timpul trecea, dar eu nu imi faceam griji cu privire la nimic, pentru ca am avut menstruatie pana in luna noiembrie. In ianuarie, am vrut sa dorm la o prietena. Dupa ce m-am jucat cu pisica ei am avut o reactie alergica, care nu mi se mai intamplase pana atunci, desi mai fusesem de atatea ori pe la ea. Mama ei, asistenta medicala , mi-a pus mai multe intrebari. O saptamana mai tarziu, am facut un test de sarcina care a iesit pozitiv.

Am vorbit mai intai cu mama. Intelegatoare, ea m-a insotit la primul meu ecograf „tardiv”. Era un bebelus. Nici eu si nici altcineva nu ne-am dat seama. Cand m-am urcat pe cantar luasem doar 2 kg. Doctorul mi-a spus ca am facut o negare a sarcinii. In momentul in care a trebuit sa dau vestea familiei, pentru ei a fost un soc iar pentru mine a fost dureros. Am descoperit dintr-o data ca sunt singura si ca mi-am pierdut foarte multi prieteni, daca pot sa ii mai numesc asa.

Parintii mei vroiau sa imi faca intrerupere de sarcina in strainatate, pentru ca in Romania nu mai era posibil. Dar m-am opus. In acel moment familia mea a inceput procesul de acceptare. Eram foarte confuza la inceput, uneori chiar ma gandeam sa renunt la el, dar copilul incepuse sa loveasca, iar burtica mea  crestea in fiecare zi. Din acele momente mi-am revizuit parerea, pentru ca mi-a fost teama sa nu regret mai tarziu. Era un copil in mine, pe care nu aveam dreptul si nici lipsa de constiinta sa-l omor. Am decis sa-l pastrez si sa-l cresc singura.

insarcinata la 15 ani

La al doilea ecograf am aflat ca este o fata! Tatal meu a zis care nu nici nu vrea sa ma auda vorbind despre asta. Dar asa se intampla in cele mai multe cazuri. Data probabila a nasterii era pe 01 iunie. Dar, pe 17 mai, am mers un pic mai mult pe jos, iar seara m-a luat durerea . Matusa si bunica mea au intrat in panica si m-au condus la maternitate.

Abia a doua zi la 13:35 a venit pe lume si fiica mea Bianca. Cantarea 2 kilograme si 650 de grame si era minunata. Cand mi-au pus-o pe burta, am trait un sentiment de nedescris , ma simteam ca intr-un vis. Trecerea copilului a provocat o ruptura mare si medicul m-au tinut mult pana m-a cusut. M-am dus in salon abia la 17:30. Familia mea a fost foarte fericita sa-l intalneasca pe noul membru al familiei.

Spitalizarea a fost grea, pentru ca am pierdut mult in greutate, dar si multa energie. In primele trei zile, nu am putut sa am grija de copil, deoarece eu nu ma puteam da jos din pat, iar dupa ce m-am intors acasa a fost si mai dificil, pentru ca au urmat nopti scurte si boli frecvente. La momentul respectiv locuiam cu parintii mei si dormeam in aceeasi camera cu fiica mea, spatiul fiind foarte mic.

Astazi, am apartamentul meu, imi continui studiile si am un nou prieten… Nu este usor, dar nu regret nimic! Este adevarat ca am avut parte, si am in continuare, de o familie minunata, care m-a sustinut in orice situatie, dar si de o situatie materiala acceptabila.

Conteaza foarte mult pe cine ai alaturi de tine, o sarcina la o varsta atat de mica ii tulbura si pe cei din jurul tau, nu toti pot trece peste prejudecati, nici macar parintii si rudele, am cunoscut adolescente ce au avut parte de sprijinul parintilor .

Atunci cand afli ca esti insarcinata si nu iti doresti un copil vezi asta ca pe o boala de care vrei sa te vindeci si sa scapi cat mai repede, dar este o mare greseala, un copil este o binecuvantare nu o pedeapsa si nimic din lumea asta nu se poate compara cu bucuria de a fi mama. Cu siguranta este greu sa cresti singura un copil, mai ales cand nu esti sustinuta si te judeca toti cei din jur, dar aceste lucruri nu mai au nicio importanta atunci cand iti privesti sau iti mangai bebelusul. Cand imi privesc fetita nici nu vreau sa imi amintesc faptul ca la 4 luni de sarcina au fost momente in care ma gandeam sa ucid aceasta minune de copil.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyrıght 2013 FUEL THEMES. All RIGHTS RESERVED.