Cele 5 caracteristici ale copilului adoptat

Share Button

copii

Experienta in post- adoptie in randul copiilor ne-a condus la identificarea unor caracteristici ale copiilor adoptati. Este vorba de caracteristicile care se aplica in special la copiii cu varste intre 0 si 12 ani, desi unele caracteristici pot ramane pe tot parcursul vietii. In plus si multi copii biologici ar putea avea acelasi comportament pe care il gasim la copiii adoptati, dar difera intensitatea, generalizarea si frecventa acestor reactii.

Instinctul de supravietuitor

Copiii adoptati sunt niste supravietuitori extraordinari. Daca ne gandim o clipa vom vedea ca acestia au supravietuit fizic si in plan emotional la o serie de obstacole care sfideaza imaginatia.

In mediul intrauterin au supravietuit cu siguranta unei sarcini dificile: probabila malnutritie a mamei biologice, lipsa de monitorizare prenatala, probabilitate mare de stres matern cu privire la viitorul ei si la viitorul copilului, posibile expuneri la agenti contaminanti (droguri, alcool, substante chimice din agricultura) , expunere la potentiale boli infectioase (SIDA, hepatita si alte boli cu transmitere sexuala).

Pe timpul nasterii: circumstantele nasterii, nastere adesea fara supraveghere medicala, cu consecinte atat pentru copil cat si pentru mama, suferinta fetala, lipsa de oxigen etc.

Primele zile dupa nastere: a fost oare hranit si ingrijit in mod corespunzator ? I-a fost frica, frig sau rau? Iar separarea de mama s-a facut in liniste sau cu violenta ?

In momentul abandonului : noaptea, singur intr- un loc public unde s-a trezit plangand? Cate ore au trecut inainte de a fi gasit ?

Calitatea ingrijirii pe care a primit-o in orfelinat: au existat suficiente asistente medicale pentru a le da tuturor un pic de tandrete, de atentie? Mancarea a fost una adecvata? De buna calitate? A fost tratat pentru febra, dureri de burtica? A fost schimbat in mod regulat? A suferit „doar” de neglijare emotionala sau mai rau a fost batut, ranit, bruscat? Cat timp a petrecut la orfelinat? Zile? Luni? Ani?

Daca va ganditi la toate aceste aspecte va veti da seama ca un micut care a fost adoptat a trebuit sa invinga multe greutati ale vietii, de care copii din familiile biologice nici nu au idee, ceea ce ii face cu adevarat supravietuitori.

Incomparabil

Atunci cand adoptati un copil in familie, veti avea tendinta de a-l compara cu copiii biologici si veti constata ca pe timpul primelor sase luni acesta nu este la fel de dezvoltat ca un copil biologic de aceeasi varsta. Acest lucru este extrem de gresit, deoarece trebuie sa va ganditi numai la faptul ca nu au trait si nu s-au bucurat de aceleasi conditii de viata. In schimb , dupa 6 la 12 luni veti observa ca micutul se va dezvolta intr-un ritm extraordinar daca va raportati la prima lui zi de adoptie. Nu trebuie sa il raniti niciodata comparandu-l cu ceilalti copii, pentru ca il veti destabiliza. Puteti sa il comparati cu el insusi pentru a-i arata cat de mult evolueaza, creste si se dezvolta.

 Somn dificil

Pe parcursul primului an, de multe ori, copiii adoptati traiesc si ii fac si pe parintii adoptivi sa aiba nopti grele! Refuzul de somn, terorile nocturne, enurezisul, cosmarurile frecvente, somnul agitat sunt obisnuite si previzibile in cazul unei adoptii. Calitatea somnului unui copil este o reflectare a sanatatii sale fizice si a starii lui emotionale. Noaptea este momentul in care creierul si corpul se curata de oboseala si emotii.

Copilul Teflon sau Velcro ?

Atunci cand ajunge in viata noastra, copilul se situeaza , in general, intr- una din cele doua categorii: teflon sau velcro! Adica, fie se va agata cu disperare de noi, ca un pui de koala in blana mamei lui fie va incerca sa ne ignore si sa aiba o relatie foarte utilitara. Nici unul dintre aceste comportamente nu este de dorit, dar daca veti avea rabdare si mai ales daca micutul a fost adoptat inainte de varsta de 12 luni veti constata ca acesta va deprinde un atasament normal, la fel ca un copil biologic.

5. Reproducerea modelelor lui de supravietuire

In cazul in care copilul dumneavoastra are un comportament pe care il considerati ciudat, anormal sau enervant ori „de neinteles”, amintiti-va ca mediul in care a trebuit el sa supravietuiasca nu a fost sanul unei familii, in care sa aiba parte de multa dragoste, liniste, intelegere si sustinere. Inainte de a-l condamna pentru un astfel de comportament, considerati-l o dovata a creativitatii sale si a instinctului sau de supravietuire. O solutie este sa il asigurati ca acum nu mai este nevoie sa se comporte asa, pentru ca voi, ca si parinti, sunteti acolo pentru a avea grija de el, pentru a raspunde nevoilor sale si pentru a-i fi alaturi in orice imprejurare.

In concluzie, inainte sa va judecati copilul adoptat, este mai bine sa incercati sa il intelegeti, pentru ca mediul in care s-a creat, s-a nascut si s-a dezvoltat a fost unul destul de neprietenos si complet diferit de cel al unui copil dorit si crescut intr-o familie biologica.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Copyrıght 2013 FUEL THEMES. All RIGHTS RESERVED.